Datare: prima jumătate a sec. XX
Descriere : Vas din doage, de forma unui trunchi de con, încinse cu trei cercuri metalice. În interior este amplasat un mâner mai lung decât corpul putineiului; pe mânerul respectiv este fixat un capac cu doi umeri de sprijin, iar la partea inferioară, bătătorul de formă circulară prevăzut cu orificii. Cu ajutorul bătătorului se bătea smântâna până se obținea untul.
Material: Lemn
Alta informație: Baterea smîntînii se realiza printr-o mișcare ritmică pe verticală a bătătorului, cca. 100 bătăi/minut. Baterea dura 20-30 minute și se considera terminată cînd apăreau la suprafață aglomerari de unt de diferite mărimi, de la bobul de porumb pînă la o nucă. Untul se aduna cu o lingură de lemn și se scotea într-un vas smălțuit unde se frământa ușor cu lingura, în vederea eliminării unei cantități cît mai mari de lichid (zara). Untul obținut în acest mod avea un conținut mare de apă, între 30-40% deci, un conținut de grăsime mai redus. Numele variază de la o regiune la alta: untoică sau untăriță, sau budaiaș.
