Zonele de interes turistic din raionul Hîncești
Traseul turistic radial „Oraşul Hînceşti la intersecţie de drumuri”
Este amplasat în preajma oraşului Hînceşti traversând 3 trasee rutiere: spre Chişinău, Cahul şi spre magistrala Poltava. În această zonă se regăsește și Complexul istorico-arhitectural Manuc Bey, mănăstiriea Hâncu, situl arheologic Stolniceni (cetate geto-dacică din secolul III-IV î.e.n.) și două rezervaţii importante din Republica Moldova: cea mai mare rezervaţie peisajistică – Pădurea din Hînceşti şi cea mai mare rezervaţie de plante medicinale (Sărata Galbenă).
Traseul turistic radial „La vama veche a Lăpuşnei”
Dacă parcurgeți acest traseu, veți traversa localităţile Lăpuşna, Şipoteni, Paşcani, Secăreni, Pervomaiscoe, Crasnoarmeiscoe, Boghiceni, Bujor, Mireşti, Căţeleni, Oneşti şi Ivanovca. Comuna Lăpuşna este cea mai mare localitate din zonă. În perioada medievală la Lăpuşna pe „Drumul mare comercial”, ce lega Crimeea de ţările Europei centrale, se lua vama. De atunci din sec.XV s-au păstrat hrubele fostei Curţi Domneşti. Majoritatea localităţilor din această zonă sunt vetre medievale, care au aparţinut boierilor Hâncu şi Leonardo. În satul Oneşti, până în 1940 a existat o colonie germană.
Traseul turistic „Cărpineni-Mingir: lacuri în codri”
Se găseşte în lunca râului Lăpuşniţa şi e delimitată de perimetrul localităţilor Bălceana, Sofia, Negrea, Cărpineni, Mingir şi Voinescu. Pe traseu se regăsesc: 6 biserici, mănăstirea Negrea, complexul memorial şi muzeul de la Mingir.
Traseu turistic prin zona frontalieră a raionului Hînceşti
Cuprinde 8 localităţi rurale care sunt în vecinătatea imediată cu România şi au hotarul administrativ pe râul Prut. Ariile naturale şi monumentele protejate din această zovă au o pondere de 30% din suprafaţa zonei de frontieră: arii naturale protejate de stat sunt la Dancu, Cioara (rezervaţie peisajistică) şi Nemţeni (arbori seculari). La Nemţeni există un izvor cu apă minerală protejat de stat.
Atracţii turistice antropice
În regiunea Hînceștiului s-au păstrat până azi vetre antice şi medievale. La Stolniceni se găseşte una din cele mai mari cetăţi geto-dace din pămînt (secolul IV-III î.e.n.). La Lăpuşna s-a păstrat partea subterană a unei vechi reşedinţe domneşti de la „vama Lăpuşna de pe marele drum tătăresc”. În centrul satului s-au păstrat hrubele subterane a fostei vămi din secolul al XV-lea. Biserica satului este ridicată pe fundaţiile unei biserici din timpul lui Ştefan cel Mare.
Comuna Lăpuşna din raionul Hînceşti este una dintre cele mai vechi aşezări de pe teritoriul Moldovei. Din păcate, prea puţine lucruri vorbesc astăzi despre faptul că la mijlocul secolului al XVI-lea aici era un târg înfloritor, unde venea adesea Alexandru Lăpuşneanu. Se crede că Lăpuşna este chiar baştina voievodului, care ar fi avut aici şi o reşedinţă. Amintirea acelor timpuri este vie în beciurile şi tunelurile care străbat toată localitatea. Arheologii consideră că toate galeriile duceau spre curtea domnească, fiind nişte căi de retragere în caz de pericol. Catacombele nu au fost însă suficient cercetate şi păstrează încă multe enigme.
În timpul săpăturilor, specialiştii au descoperit oale şi monede vechi de secole, dar şi un cimitir, nu departe de locul unde va fi ridicat conacul. A fost descoperită o necropolă cu peste 30 de morminte, care datează din secolele XV-XVI“, săpăturile vor fi reluate pentru că zona mai ascunde multe taine.
Rezervații Naturale
Teritoriul raionului Hînceşti cu cca. 34 mii ha de păduri seculare este unul dintre cele mai împădurite din ţară, cca.18,3% din suprafaţa împădurită este conservată sub forma diverselor forme de arii naturale protejate:
♣ Monument al Naturii Hidrologic ”Izvorul Nemţeni”. Este Arie naturală protejată de stat. Se întinde pe o suprafaţă de 0,5 ha în centrul satului Nemţeni, raionul Hînceşti.
♣ Rezervaţia Silvică „Dancu”. Este Arie naturală protejată de stat. Se întinde pe o suprafaţă de 131 ha, lângă satul Dancu raionul Hînceşti, ocolul silvic Cărpineni.
♣ Rezervaţia Sivică „Nemţeni”. Este Arie naturală protejată de stat. Se întinde pe o suprafaţă de 20,9 ha, lângă satul Nemţeni raionul Hînceşti, ocolul silvic Oneşti.
♣ Rezervaţia Silvică „Sărata Galbenă”. Este Arie naturală protejată de stat. Se întinde pe o suprafaţă de 220,9 ha, lângă satul Sărata-Galbenă raionul Hînceşti, ocolul silvic Cărpineni.
♣ Rezervaţia Silvică „Vila Caracui”. Este Arie naturală protejată de stat. Se întinde pe o suprafaţă de 84 ha, lângă satul Caracui, raionul Hînceşti, ocolul silvic Bozieni.
♣ Rezervaţia Silvică „Sărata Răzeşi”. Este Arie naturală protejată de stat. Se întinde pe o suprafaţă de 27 ha, ocolul silvic Cărpineni raionul Hînceşti.
♣ Rezervaţia Silvică „Pogăneşti”. Este Arie naturală protejată de stat. Se întinde pe o suprafaţă de 203 ha, la vest de satul Sărata Răzeşi, ocolul silvic Cărpineni raionul Hînceşti.
♣ Rezervaţia de plante medicinale „Logăneşti”. Este Arie naturală protejată de stat în ocolul silvic Logăneşti, Vila Logăneşti raionul Hînceşti.
Edificii de cult creștin-ortodox
În satele raionului sunt 39 de edificii de cult creştin ortodox. Cea mai veche biserică din această listă este cu desăvârșire Biserica din lemn ”Nașterea Maicii Domnului” care este inclusiv cea mai sudică biserică din lemn. Biserica se află în satul Cotul Morii și a fost zidită în 1812 din lut şi lemn (din furci cum se mai spune).
Biserica cu hramul Sfinţilor Mai Marilor Voievozi Mihail şi Gavriil. Un document domnesc din Arhiva Naţională a Republicii Moldova spune precum că construcţia bisericii, care la început era din lemn, a fost înălţată în1801, iar în ianuarie 1814 a fost construită din piatră cu puterile credincioşilor din com. Lăpuşna. Construcţia bisericii a fost desăvîrşită în anii1818-1819 bogoslovită fiind de Ioan Dimitriu trăitor din Buiucani, Chişinău şi sfinţită de mitropolitul Gavriil Bănulescu Bodoni.
Mănăstirea Negrea (mănăstire de călugăriţe în construcţie). Se află în satul Negrea raionul Hînceşti, la o distanţă de 70 km de capitala Chişinău. Biserica a fost construită în anul 1878. În vara anului 1969 o alunecare masivă de teren practic a dărâmat toate locuinţele acestui sat. Aceste alunecări de teren au ajuns la cîţiva metri de biserică şi ocolind-o şi-a schimbat direcţia la dreapta şi la stânga, lăsând în urmă sfântul lăcaş neatins doar cu câteva crăpături neînsemnate.
Biserica "Sf. Marele Mucenic Gheorghe" Sat Ciuciuleni, începutul construcţiei acesteia a fost în anul 1912 și se deosebeşte de alte biserici din raion prin mărimea ei. Pictura murală veche din biserică, este bine prezervată. În biserică se găsesc cărţi de slujbă din secolul XVII-XIX.
