Datare: sfârşitul sec. XIX – începutul sec. XX
Descriere: Jugul reprezintă o unealtă de lemn, un dispozitiv în care se prind vitele şi caii spre a trage la car, la plug etc. Lemnul era strujit special şi lustruit, ca să nu rănească gâtul animalului, pe care se punea jugul.
Material: Lemn
Altă informaţie: Fiecare bou care se înjuga la car, avea locul lui dintodeauna. Era boul dinspre brazdă şi boul dinspre om. Cel din stânga la car, la plug pe timpul aratului călca în brazdă, iar celălalt, din dreapta, era pe partea unde se afla persoana, care-l mâna. Când se tocmeau pentu o căsătorie, părinţii tinerilor luau în calcul nu numai pămîntul, casa, acareturile, ci şi carul cu boi şi inventarul agricol. Naşii cu dare de mână, gospodari, dăruiau tinerilor însurăţei doi juncani de 1-2 ani, pentru a-i învăţa la jug.
